Pașaportul digital al produsului (DPP) al UE devine unul dintre cele mai importante sisteme noi de conformitate a produselor din Uniunea Europeană. Aceasta va face legătura între produsele fizice și informațiile digitale structurate referitoare la identitatea, materialele, originea, sustenabilitatea, posibilitatea de reparare, conformitatea și ciclul de viață al acestora.
Sistemul nu mai este doar un concept de viitor. Banca centrală a Uniunii Europene Registrul pașapoartelor digitale ale produselor a devenit operațional la 20 iulie 2026, se introduc standarde tehnice, iar primele pașapoarte digitale obligatorii pentru produse se vor aplica anumitor baterii începând cu 18 februarie 2027.
Cu toate acestea, nu există o dată anume la care fiecare produs vândut în Europa să aibă nevoie brusc de un pașaport digital al produsului. UE introduce cerințele privind pașaportul digital al produsului (DPP) în mod progresiv, iar legislația specifică fiecărui produs va stabili exact care sunt produsele pentru care este necesar un pașaport, ce informații trebuie incluse și când începe această obligație.
Acest ghid explică modul în care funcționează Pașaportul digital al produselor al UE, ce companii vor fi vizate, datele importante pe care întreprinderile ar trebui să le cunoască și modul în care producătorii și importatorii pot începe pregătirile.
Un pașaport digital al produsului este un înregistrare digitală structurată, asociată unui produs fizic prin intermediul unui identificator unic și permanent al produsului. Utilizatorii pot accesa informațiile relevante prin intermediul unui suport de date, cum ar fi un cod QR sau o altă tehnologie de identificare acceptată.
Pașaportul este conceput pentru a îmbunătăți trasabilitatea produsului, transparența, sustenabilitatea și respectarea cerințelor normative pe tot parcursul ciclului de viață al produsului.
În funcție de categoria de produse, un DPP poate conține informații despre:
Cerințele exacte privind datele nu vor fi identice pentru fiecare produs. Acestea vor fi stabilite de legislația UE aplicabilă fiecărei grupe de produse.
Pașaportul digital al produsului face parte din procesul de tranziție al UE către o economie mai circulară. În prezent, informațiile importante despre produse sunt adesea dispersate între producători, furnizori, sisteme ERP, certificate, documente PDF și baze de date.
DPP își propune să pună la dispoziție informațiile relevante într-un format standardizat și lizibil de către mașini pe întregul lanț valoric.
Acest lucru poate ajuta consumatorii să ia decizii de cumpărare mai bine informate, oferind în același timp producătorilor, importatorilor, distribuitorilor, firmelor de reparații, firmelor de reciclare, autorităților vamale și autorităților de supraveghere a pieței acces la informațiile relevante pentru rolul lor.
Sistemul este conceput, de asemenea, pentru a sprijini reutilizarea, repararea, recondiționarea și reciclarea mai eficientă a produselor.
Cadrul juridic principal îl constituie Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor durabile – Regulamentul (UE) 2024/1781, cunoscut în mod obișnuit sub denumirea de ESPR.
ESPR stabilește cadrul general pentru cerințele privind proiectarea ecologică și pașaportul digital al produsului pentru o gamă largă de produse fizice introduse pe piața UE.
Cu toate acestea, ESPR este, în primul rând, un regulament-cadru. Acest lucru nu înseamnă că fiecare produs care intră sub incidența regulamentului necesită deja un DPP.
În schimb, Comisia Europeană adoptă acte delegate specifice produsului. Aceste acte stabilesc cerințele concrete pentru fiecare grupă de produse în parte.
Printre altele, o lege specifică unui produs poate stabili:
Nu se aplică tuturor produselor.
Pașaportul digital al produselor al UE este introdus treptat. Pentru unele categorii de produse există deja cerințe stabilite prin lege, în timp ce pentru altele se află încă în curs de elaborare a cadrului de reglementare.
Cea mai importantă distincție este cea dintre un data prevăzută pentru adoptarea legislației UE și data până la care societățile comerciale trebuie să se conformeze efectiv.
În conformitate cu ESPR, data intrării în vigoare a unui act delegat specific unui produs ar trebui, în mod normal, să fie cel puțin 18 luni de la intrarea în vigoare a actului respectiv, cu excepția cazului în care, într-un caz concret, se justifică o dată anterioară.
Prin urmare, afirmații precum "produsele textile vor fi supuse unei DPP în 2027" pot fi înșelătoare. În prezent, UE intenționează să adopte normele relevante privind produsele textile în 2027, însă obligația efectivă de conformitate ar urma, în mod normal, după o perioadă de tranziție.
Următoarea cronologie prezintă normele UE și calendarul de punere în aplicare al Comisiei, disponibile începând cu data de August 2026.
| Data | Dezvoltare | Ce înseamnă acest lucru pentru întreprinderi |
|---|---|---|
| Iulie 2026 | Cadrul de referință al Registrului DPP și primele șase standarde armonizate DPP | A fost creată infrastructura tehnică de bază pentru sistemul „Pașaportul digital al produselor” al UE. |
| 20 iulie 2026 | Registrul UE pentru pașaportul digital al produselor devine operațional | Companiile pot înscrie organizații și pot utiliza infrastructura Registrului UE. |
| Septembrie 2026 | Standardele DPP rămase prevăzute | În prezent, Comisia așteaptă deciziile referitoare la celelalte două standarde DPP. |
| Trimestrul IV al anului 2026 | Se preconizează adoptarea unor norme DPP privind industria siderurgică | Comisia intenționează să adopte actul delegat al ESPR privind fierul și oțelul. Data efectivă de conformare ar trebui, în mod normal, să urmeze după perioada de tranziție. |
| 18 februarie 2027 | „Battery Passport” devine obligatoriu | Anumite categorii de baterii introduse pe piața UE trebuie să fie însoțite de un pașaport electronic al bateriei. |
| trimestrul al doilea–trimestrul al treilea din 2027 | Se preconizează adoptarea unor norme privind furnizorii de servicii DPP | Comisia intenționează să adopte norme suplimentare care să definească cerințele aplicabile furnizorilor de servicii de „pașaport digital al produsului” și, eventual, un cadru de certificare. |
| Trimestrul al doilea din 2027 | Se preconizează elaborarea unui cadru DPP pentru produsele de construcții | Se preconizează adoptarea unor norme suplimentare privind pașapoartele digitale ale produselor pentru construcții în temeiul Regulamentului privind produsele pentru construcții. |
| Trimestrul 3–Trimestrul 4 din 2027 | Textile, aluminiu și anvelope | În prezent sunt prevăzute acte delegate în temeiul ESPR specifice fiecărui produs. Obligațiile efective ar trebui să intre în vigoare, în mod normal, după o perioadă de tranziție. |
| 2028 | Mobilier | În prezent, Comisia intenționează să adopte un act delegat în temeiul ESPR specific pentru mobilier. |
| 2029 | Cerneale și cerințe suplimentare privind produsele | Sunt prevăzute și alte cerințe în cadrul ESPR, inclusiv norme referitoare la saltele și la conținutul reciclat. Produsele TIC sunt, de asemenea, incluse în foaia de parcurs mai amplă a ESPR. |
| 23 septembrie 2029 | Detergenți și agenți tensioactivi | Noul regulament al UE privind detergenții și agenții tensioactivi intră în vigoare la nivel general și include obligațiile legate de pașaportul digital al produsului. |
| 1 august 2030 | Jucării | Noul regulament al UE privind siguranța jucăriilor intră în vigoare la nivel general și impune ca jucăriile să fie însoțite de un pașaport digital al produsului. |
Important: datele referitoare la actele delegate prevăzute reprezintă etape de referință în procesul de reglementare și nu trebuie interpretate în mod automat ca fiind data de la care întreprinderile trebuie să se conformeze deja. Legislația specifică fiecărui produs va stabili cerințele finale și datele de aplicare.
Bateriile reprezintă prima categorie importantă de produse pentru care a fost stabilită o dată obligatorie pentru DPP.
În temeiul Regulamentului (UE) nr. 2023/1542, începând cu 18 februarie 2027 va fi necesar un pașaport electronic al bateriei pentru:
Pașaportul bateriei va conține atât informații referitoare la modelul bateriei, cât și informații specifice fiecărei baterii în parte.
Acest lucru face ca bateriile să fie unul dintre cele mai elocvente exemple ale gradului de sofisticare pe care îl pot atinge sistemele DPP. Un pașaport nu se limitează doar la descrierea modelului unui produs. Acesta poate conține, de asemenea, date legate de un produs fizic specific, precum și informații generate în timpul utilizării acestuia.
Foaia de parcurs actuală a Comisiei Europene privind Strategia privind securitatea energetică (ESPR) identifică mai multe domenii prioritare.
Fierul și oțelul se numără printre primele grupe de produse din cadrul ESPR pentru care sunt prevăzute norme specifice privind pașaportul digital al produsului. Actul delegat relevant este prevăzut în prezent pentru al patrulea trimestru al anului 2026.
Deoarece actele delegate din cadrul ESPR prevăd, de regulă, o perioadă de tranziție de cel puțin 18 luni, acest lucru nu nu înseamnă în mod automat că toate produsele din oțel vizate vor avea nevoie de pașapoarte în 2026.
Textilele reprezintă una dintre cele mai discutate aplicații ale Pașaportului digital al produselor din UE.
În prezent, Comisia pregătește actul delegat specific sectorului privind ESPR pentru sectorul textil în Trimestrul 3–Trimestrul 4 din 2027. Se preconizează că legislația va stabili care sunt produsele textile vizate și ce informații privind produsele trebuie puse la dispoziție.
Reamintim că anul 2027 reprezintă, în prezent, perioada prevăzută pentru adoptarea reglementărilor, și nu un termen limită universal de conformare cu DPP pentru toate produsele textile.
În prezent, Comisia are în vedere adoptarea unor acte delegate privind aluminiul și anvelopele în cursul Trimestrul 3–Trimestrul 4 din 2027.
Aceste sectoare sunt deosebit de relevante, deoarece trasabilitatea produselor, compoziția materialelor, conținutul de materiale reciclate și informațiile privind ciclul de viață pot juca un rol important în ceea ce privește economia circulară și performanța de mediu.
În prezent, este prevăzută adoptarea unui act delegat în temeiul ESPR privind mobilierul în 2028.
Printre domeniile relevante posibile se numără durabilitatea, posibilitatea de reparare, identificarea materialelor, informațiile privind dezasamblarea și reciclarea, deși câmpurile de date obligatorii finale vor fi definite de legislația specifică produsului.
Foaia de parcurs actuală a Comisiei identifică 2029 pentru alte cerințe referitoare la saltele și produse TIC, precum și pentru cerințe orizontale suplimentare, cum ar fi dispozițiile privind conținutul de materiale reciclate.
Produsele pentru construcții dispun de propriul cadru de „Pașaport digital al produsului” în conformitate cu noua Regulamentul privind produsele pentru construcții, Regulamentul (UE) 2024/3110.
Sistemul privind produsele pentru construcții este conceput să funcționeze în conjuncție cu infrastructura mai amplă a UE în domeniul DPP. În prezent, sunt prevăzute norme delegate suplimentare pentru anul 2027.
Noul Regulamentul (UE) nr. 2026/405 privind detergenții și agenții tensioactivi introduce un sistem de pașaport digital al produsului pentru aceste produse.
Regulamentul se aplică, în general, începând cu data de 23 septembrie 2029.
Producătorii vor trebui să creeze un pașaport digital al produsului înainte de a introduce pe piață un detergent sau un agent tensioactiv destinat utilizatorului final care face obiectul acestei reglementări. Pașaportul va fi asociat unui identificator unic și permanent al produsului prin intermediul unui suport de date.
Noul Regulamentul (UE) nr. 2025/2509 privind siguranța jucăriilor introduce, de asemenea, pașapoartele digitale ale produselor.
Regulamentul se aplică, în general, începând cu data de 1 august 2030. DPP-ul va conține informații privind conformitatea și alte informații despre produs și va fi accesibil prin intermediul unui suport de date atașat la jucărie, la ambalajul acesteia sau la documentația însoțitoare.
Arhitectura este importantă deoarece Uniunea Europeană este să nu se creeze o singură bază de date centrală uriașă care să conțină toate informațiile despre fiecare produs.
În schimb, sistemul utilizează o combinație între un registru central al UE și sisteme descentralizate de date privind produsele.
Un proces simplificat arată astfel:
Produs fizic → suport de date → identificator unic al produsului → Pașaportul digital al produsului → Registrul DPP al UE
Producătorul sau alt operator economic responsabil colectează datele prevăzute de legislația aplicabilă.
Informațiile sunt structurate în conformitate cu modelul de date aplicabil și cu cerințele tehnice.
Un suport de date asociază produsul cu identificatorul său unic permanent și cu Pașaportul digital al produsului.
A Cod QR poate fi utilizat ca suport de date în cazurile corespunzătoare. Alte tehnologii de identificare pot face, de asemenea, parte din soluțiile DPP, în măsura în care cerințele aplicabile permit acest lucru.
În cazul în care legislația aplicabilă prevede obligativitatea unui pașaport digital al produsului, operatorul economic responsabil îl înregistrează în Registrul DPP al Comisiei Europene înainte ca produsul să fie introdus pe piața UE.
Consumatorii, producătorii, importatorii, distribuitorii, firmele de reparații, firmele de reciclare, autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței pot avea drepturi de acces diferite.
Un consumator nu vede neapărat aceleași informații ca o autoritate vamală sau un reparator profesionist.
The Registrul pașapoartelor digitale ale produselor este sistemul central de indexare la nivelul UE pentru pașapoartele digitale ale produselor.
Registrul a devenit operațional la data de 20 iulie 2026.
Cu toate acestea, este important să înțelegem ce face și ce nu face Registrul.
Registrul UE stochează identificatori unici, informații de înregistrare și metadate de nivel înalt prevăzute de legislație. În funcție de viitoarele norme specifice produselor, ar putea fi necesară stocarea acolo și a unor informații suplimentare.
Pașaportul digital al produsului, în forma sa completă, nu trebuie neapărat să fie stocat de Comisia Europeană.
Arhitectura generală a DPP este descentralizată. Informațiile detaliate despre produse pot rămâne în cadrul infrastructurii operatorului economic responsabil sau pot fi găzduite și gestionate prin intermediul unui Furnizor de servicii de pașaport digital pentru produse.
Această arhitectură permite furnizorilor de tehnologie specializați să dezvolte platforme DPP care integrează identificarea produselor, bazele de date cu produse, API-urile, informațiile privind ciclul de viață al produselor și conexiunile cu registrul UE.
Da.
ESPR recunoaște în mod explicit Furnizori de servicii de pașaport digital pentru produse.
Un pașaport digital al produsului poate fi stocat de către operatorul economic responsabil de crearea acestuia sau de către un furnizor de servicii DPP.
Regulamentul prevede, de asemenea, ca operatorul economic care introduce pe piață un produs vizat să efectueze o copie de rezervă a Pașaportului digital al produsului, disponibilă prin intermediul unui furnizor de servicii pentru Pașaportul digital al produsului.
Măsura are scopul de a asigura că informațiile importante despre produse rămân accesibile chiar și în cazul în care societatea inițială devine insolvabilă, este lichidată sau își încetează activitatea în Uniunea Europeană.
Se preconizează că Comisia Europeană va introduce cerințe mai detaliate pentru furnizorii de servicii DPP în 2027. Aceste norme pot include, de asemenea, un sistem de certificare.
Prin urmare, în august 2026, cerințele finale de certificare la nivelul UE pentru furnizorii de servicii DPP nu au fost încă finalizate.
ESPR stabilește deja câteva principii esențiale.
Un pașaport digital al produsului trebuie conectat, prin intermediul unui suport de date, la un identificator unic și permanent al produsului.
Informațiile DPP trebuie să utilizeze standarde deschise și formate interoperabile.
După caz, informațiile trebuie să fie:
Nu toate pașapoartele digitale ale produselor vor avea același nivel de identificare.
Normele specifice aplicabile produsului pot impune prezentarea unui pașaport în următoarele situații:
În cazul produselor complexe, de mare valoare sau cu durată lungă de viață, identificarea la nivel de articol individual poate deveni deosebit de importantă.
Sistemul trebuie să permită acordarea unor drepturi de acces diferite pentru diferiții actori din lanțul valoric.
Printre actorii relevanți se pot număra clienții, producătorii, importatorii, distribuitorii, comercianții, reparatorii profesioniști, firmele de recondiționare, firmele de refabricare, firmele de reciclare, autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței.
Sistemul DPP trebuie să asigure autentificarea, fiabilitatea și integritatea datelor.
Aceasta înseamnă că o platformă DPP conformă este considerabil mai sofisticată decât o simplă pagină web deschisă prin intermediul unui cod QR.
Pașapoartele digitale ale produselor trebuie concepute și gestionate cu un nivel ridicat de securitate și confidențialitate.
De asemenea, sistemul trebuie să prevină frauda și manipularea neautorizată.
Este posibil ca un DPP să trebuiască să rămână accesibil timp de mulți ani.
În conformitate cu ESPR, perioada de disponibilitate necesară este stabilită de normele specifice fiecărui produs, aceasta trebuind, în general, să corespundă cel puțin duratei de viață preconizate a produsului.
O copie de rezervă trebuie pusă la dispoziție prin intermediul unui furnizor de servicii DPP, în cazul în care acest lucru este prevăzut în cadrul ESPR.
Aceasta înseamnă că găzduirea pe termen lung, redundanța, continuitatea și conservarea datelor vor deveni, probabil, componente importante ale infrastructurii profesionale DPP.
Nu. Un cod QR nu constituie în sine un pașaport digital al produsului.
Un cod QR poate servi drept suport de date asocierea unui produs fizic cu identificatorul său unic permanent și cu pașaportul său digital.
DPP-ul însuși reprezintă sistemul de date structurate care stă la baza acelui identificator.
Prin urmare, un sistem conform poate include mai multe straturi:
Produs fizic → cod QR/NFC sau alt identificator → identitate unică a produsului → date DPP structurate → controlul accesului → integrarea în registrul UE
Această distincție este importantă. Simplul fapt de a aplica pe un produs un cod QR care redirecționează către un site web obișnuit nu înseamnă că se creează automat un pașaport digital al produsului conform cu legislația UE.
Da. Cadrul de standardizare tehnică începe să prindă contur.
În iulie 2026, au fost publicate la nivelul UE referințele privind primele șase standarde armonizate referitoare la pașaportul digital al produsului.
Acestea acoperă domenii importante, printre care:
Comisia intenționează în prezent să adopte noi decizii privind standardizarea în cursul anului 2026.
Pentru companiile care dezvoltă infrastructura DPP, aceste standarde sunt deosebit de importante, deoarece noile sisteme ar trebui proiectate în conformitate cu cerințele europene de interoperabilitate, și nu pe baza unor arhitecturi proprietare închise.
Responsabilitatea principală revine, în general, operator economic care introduce produsul în cauză pe piața UE.
În funcție de lanțul de aprovizionare și de legislația aplicabilă, acesta poate fi un producător, un importator sau un alt operator economic responsabil.
Compania poate apela la tehnologie externă și la furnizori de servicii DPP, însă externalizarea infrastructurii tehnice nu o exonerează automat de responsabilitatea sa în materie de reglementare.
Societatea responsabilă trebuie să se asigure că informațiile solicitate sunt corecte, complete și actualizate.
Da.
Cadrul DPP se bazează pe introducerea produselor pe piața Uniunii Europene, nu doar pe locul în care au fost fabricate.
Prin urmare, produsele fabricate în China, Statele Unite, India sau o altă țară din afara UE pot avea în continuare nevoie de un pașaport digital al produsului UE atunci când sunt importate pe piața europeană, în cazul în care legislația relevantă în materie de produse prevede acest lucru.
Acest lucru va face ca respectarea normelor DPP să fie deosebit de importantă pentru importatorii și distribuitorii europeni.
Aplicarea legislației vamale reprezintă o componentă importantă a viitorului sistem.
Registrul DPP al UE a fost conceput pentru a permite autorităților vamale să verifice pe cale electronică dacă produsele importate care necesită un pașaport dispun de o înregistrare DPP valabilă și dacă au fost furnizate informațiile vamale necesare.
Prin urmare, arhitectura registrului leagă pașapoartele digitale ale produselor nu numai de informațiile privind sustenabilitatea, ci și de controalele privind conformitatea produselor și accesul pe piață.
Pentru multe companii, un DPP incorect sau lipsă ar putea deveni, în cele din urmă, mai mult decât o simplă problemă administrativă: ar putea afecta capacitatea de a introduce legal produsele pe piața UE.
Obligațiile prevăzute de DPP se aplică și în cazul vânzărilor online.
În cadrul ESPR, este posibil ca informațiile relevante privind produsele să trebuiască să fie accesibile clienților înainte de a încheia un contract de cumpărare, de închiriere sau de vânzare cu plata în rate, inclusiv vânzările la distanță.
Prin urmare, este posibil ca operatorii economici să fie nevoiți să pună la dispoziția distribuitorilor și a platformelor de vânzare online suportul digital relevant sau identificatorul unic al produsului.
În practică, integrarea DPP va deveni probabil parte integrantă a gestionării datelor despre produse pentru producători, comercianții online și platformele de vânzare.
Nu în mod automat.
ESPR prevede că datele cu caracter personal referitoare la clienți nu trebuie stocate în Pașaportul digital al produsului fără consimțământul explicit al acestora, în conformitate cu legislația aplicabilă în materie de protecție a datelor.
Din acest motiv, companiile ar trebui să facă distincția între stratul de date DPP prevăzut de reglementări și sistemele de marketing, CRM, de înregistrare a garanțiilor sau de profilare a clienților.
Pentru mulți producători, aceasta ar putea deveni cea mai dificilă etapă a implementării Pașaportului digital al produsului.
În prezent, informațiile relevante sunt adesea dispersate în mai multe sisteme.
De exemplu:
Prin urmare, o implementare profesională a DPP necesită mult mai mult decât simpla generare de coduri QR.
Companiile au nevoie de o arhitectură structurată a datelor despre produse, capabilă să colecteze, să valideze, să actualizeze și să partajeze informații pe tot parcursul ciclului de viață al produsului.
Companiile care produc, importă sau distribuie produse care ar putea intra sub incidența viitoarelor cerințe ale DPP nu ar trebui neapărat să aștepte până la termenul limită final de conformare.
Un proces de pregătire adecvat cuprinde:
O implementare scalabilă a Pașaportului digital al produsului ar putea urma următoarea arhitectură:
ERP / PIM / PLM / date privind furnizorii
↓
Platforma de date DPP
↓
Identificarea unică a produsului
↓
QR / NFC / suport de date compatibil
↓
Pașaportul digital al produsului bazat pe roluri
↓
Integrarea registrului DPP al UE
Modulele suplimentare pot include:
Pașaportul digital al produselor al UE nu ar trebui privit doar ca o altă etichetă de sustenabilitate.
Aceasta reprezintă o tranziție mai amplă către identitatea digitală a produsului și datele structurate privind ciclul de viață al acestuia.
În timp, identitatea produsului se poate lega din ce în ce mai mult de:
producător → furnizori → produs fizic → date despre produs → consumator → reparație → reutilizare → reciclare → supravegherea pieței → vamă.
Pentru producători, acest lucru generează o obligație de conformitate. În același timp, poate genera noi avantaje operaționale.
Un sistem de identificare a produselor bine conceput poate sprijini trasabilitatea, procesele legate de garanție, autentificarea produselor, informațiile privind service-ul, gestionarea ciclului de viață și schimbul de date în cadrul lanțului de aprovizionare, respectând în același timp cerințele reglementare privind protecția datelor (DPP).
Nu există o dată unică la nivelul UE valabilă pentru toate produsele. Anumite baterii necesită un „pașaport al bateriei” de la 18 februarie 2027. Alte categorii de produse vor urma, în conformitate cu legislația UE specifică fiecărui produs.
În prezent, nu există nicio cerință universală aplicabilă tuturor produselor. Obligațiile prevăzute de DPP sunt stabilite pe categorii de produse prin actele delegate ale ESPR sau prin acte legislative separate ale UE.
În cazul în care legislația aplicabilă impune existența unui DPP și înregistrarea în registru, operatorul economic în cauză trebuie să înregistreze pașaportul în Registrul UE al pașapoartelor digitale ale produselor înainte de introducerea produsului pe piață.
Nu. Registrul UE funcționează în primul rând ca un sistem central de indexare și înregistrare. Informațiile complete despre produs pot rămâne în posesia operatorului economic sau pot fi stocate de un furnizor de servicii de pașaport digital al produsului.
Da. Legislația UE recunoaște în mod explicit furnizorii de servicii de pașaport digital pentru produse. Se așteaptă ca, în 2027, Comisia Europeană să stabilească cerințe mai detaliate pentru acești furnizori.
Nu. Un cod QR poate servi drept suport de date, dar Pașaportul digital al produsului reprezintă infrastructura de date structurată, interoperabilă și sigură care stă la baza identificatorului.
Tehnologiile de identificare depind de cerințele specifice aplicabile produsului. Arhitectura DPP este concepută în jurul unor suporturi de date asociate unor identificatori unici și permanenți ai produsului. Codurile QR reprezintă un exemplu important, însă și alte tehnologii pot face parte din soluțiile de identificare a produselor, în măsura în care acest lucru este permis de normele și standardele relevante.
Operatorul economic responsabil care introduce produsul pe piață trebuie să asigure respectarea cerințelor aplicabile. Furnizorii externi de tehnologie pot gestiona infrastructura, însă externalizarea sistemului nu exonerează în mod automat operatorul economic de răspunderea juridică.
Da, în cazul în care categoria de produse face obiectul unei cerințe DPP. Normele se aplică produselor vizate introduse pe piața UE, indiferent dacă au fost fabricate în interiorul sau în afara Uniunii Europene.
Companiile din categoriile de produse incluse deja în foaia de parcurs a UE ar trebui să înceapă să-și evalueze capacitățile în materie de identificare a produselor, de date despre produse și de integrare a sistemelor. Cea mai mare provocare în ceea ce privește implementarea nu este adesea codul QR sau identificatorul fizic, ci colectarea și menținerea unor date structurate și fiabile despre produse.
ClickMe este specializată în dezvoltarea sistemelor de identificare de la fizic la digital.
Experiența noastră include Identificarea bazată pe tehnologiile NFC și coduri QR, identități digitale unice, platforme de date online, sisteme de administrare a întreprinderilor și conectarea produselor fizice cu informații digitale gestionate dinamic.
Aceste tehnologii reprezintă, de asemenea, elemente fundamentale ale infrastructurii Pașaportului digital al produsului.
Pe măsură ce cerințele UE privind DPP continuă să evolueze, companiile vor avea nevoie din ce în ce mai mult de soluții care să facă legătura între produsele fizice și identificatorii permanenți, informațiile structurate despre produse, platformele digitale sigure și sistemele externe.
ClickMe poate sprijini companiile în planificarea și dezvoltarea soluțiilor de identificare a produselor și a pașapoartelor digitale ale produselor, inclusiv:
Dacă compania dumneavoastră se pregătește să îndeplinească cerințele privind pașaportul digital al produsului sau are nevoie de un sistem personalizat de identificare a produselor, contactați ClickMe.
Putem analiza cazul dumneavoastră de utilizare și vă putem ajuta să concepeți o soluție care să conecteze produsele dumneavoastră fizice cu o infrastructură scalabilă de identificare digitală și de date despre produse.
Pregătiți-vă infrastructura de identificare a produselor înainte ca respectarea cerințelor DPP să devină o necesitate de ultim moment.
Acest articol reflectă informațiile normative disponibile la data de 9 august 2026. Cerințele privind pașaportul digital al produsului evoluează în mod continuu, iar companiile ar trebui să verifice legislația specifică aplicabilă produselor lor înainte de a lua decizii privind conformitatea.
Declarație de exonerare de răspundere: Acest articol oferă informații generale despre cadrul legislativ al Uniunii Europene privind pașaportul digital al produselor și nu constituie consultanță juridică sau de reglementare. Cerințele specifice fiecărui produs trebuie evaluate întotdeauna în conformitate cu legislația aplicabilă la momentul introducerii produsului pe piață.
